Seychelles – Gradina lui Dumnezeu

In vremuri de pandemie si izolare la domiciliu, imi amintesc cu drag de cea mai recenta calatorie, in insulele Seychelles. Calatoresc cu gandul si visez cu ochii deschisi la stralucirea plajelor cu cel mai fin nisip alb, scaldate in apele turcoaz ale Oceanului Indian si aproape ca ma intreb daca a fost vis sau aievea? Timp de doua saptamani am imbratisat viata pe insula si am trait ca intr-un fel de bula atemporala, deconectati de uneltele epocii moderne si mi-am reamintit cu placere sa citesc ora dupa soare reusind sa ma reconectez cu natura in unul din cele mai frumoase locuri de pe Pamant, un loc unde plajele salbatice nu sunt amenintate de prezenta galagioasa a barurilor si restaurantelor. Paradisul nu este pierdut, iar locuitorii insulelor se mandresc cu pitorescul locurilor si inteleg importanta convieturii in consonanta cu natura, pe care incearca sa o pastreze intacta pentru generatiile viitoare. Aici am descoperit cele mai curate si mai limpezi ape, care abunda de viata marina, cu pesti si pisici de mare care inoata pana la mal.

Arhipelagul insulelor Seychelles, este alcatuit din 105 insule, iar cele mai mari dintre acestea, unde se concentreaza majoritatea populatiei, sunt Mahe, Praslin si La Digue. Ne-am inceput vacanta pe cea mai mica dintre ele si cea mai pitoreasca posibil – La Digue.

Am sosit pe insula pe o ploaie torentiala, dupa un traseu de 20 minute cu Inter Island Ferry, vapor pe care l-am luat din portul insulei Praslin. Am ales sa ne stabilim pentru o sapatamana la L’Ocean Self Catering, varianta mai traditionala de cazare si cel mai des intalnita pe insula. Desi acopera doar strictul necesar, a fost exact lucrul pe care ni l-am dorit si de care am avut nevoie. Am mancat fructe tropicale si branza la micul dejun, iar seara gateam paste sau peste la gratar si serveam masa pe terasa cu vedere spre jungla tropicala. Era multa liniste si am gasit multa bucurie in naturaletea lucrurilor. Desi nu ne-am facut un program anume, au fost cateva locuri de pe insula pe care am tinut sa le vedem. In unele zile am hoinarit pe plajele de granit, culminand cu Anse Source D’Argent, una dintre cele mai fotografiate plaje din lume, iar in altele am urcat la munte, pe poteci strajuite de palmieri, bananieri, copaci takamaka si vegetatie luxurianta si am admirat privelistea de la Bellevue, un coffee-bar, construit in varf de stanca, la scurta distanta de cel mai inalt varf al insulei: Nid D’Aiglo (Eagle’s Nest).

Alteori am admirat plantatia de nuca de cocos si vanilie de pe istoricul L’Union Estate, un curcubeu al simturilor, intersectandu-ne uneori cu unii dintre cei mai varstnici locuitori ai insulei: testoasele gigant Aldabra. Toate momentele petrecute pe aceasta insula au fost deosebite si speciale, insa un traseu cu totul spectacular va ramane pentru totdeauna in mintea si in sufletul meu: drumetia a inceput cu Grand Anse si a continuat pe carari nebatatorite prin jungla densa, pe plaje virgine – cu crabi, care-si carau casa in spinare -, urcand peste formatiuni de granit sau, alteori, strecurandu-ne pe sub ele, prin locuri aproape impenetrabile, pana cand am ajuns la cea mai frumoasa plaja pe care am vazut-o vreodata: Anse Marron, o laguna cu cel mai fin nisip si cea mai curata apa care abunda de pesti tropicali, atat de multi erau incat aveam impresia ca inot in acvariul cu pesti. De aici, am pornit din nou prin padurea tropicala, cu bananieri si arbori de scortiosoara, pana cand am ajuns pe plaja Pierrot, iar de aici am inaintat prin apele oceanului Indian, de-a lungul celor mai mari formatiuni de granit, pana cand, intr-un final, am ajuns pe celebra plaja Anse Source D’Argent. A fost cu adevarat cea mai bogata experienta pe aceasta minunata insula si pentru aceasta le sunt extrem de recunoascatoare ghizilor nostri de la sunnytrailguide.net, fara de care acest traseu nu ar fi fost posibil de parcurs.

Aventura continua cu o noua saptamana petrecuta pe insula Praslin, a doua ca marime din intreg arhipelagul, si casa a celei mai mari nuci de cocos din lume: Coco de Mer. Asadar, am vizitat si noi Vallee de Mai, rezervatie naturala protejata de patrimonial Unesco ale carei carari te poarta spre centrul unui ecosistem unic, in care traiesc multe specii de aminale (Black Parrot, Dutch Pigeons, Sunbird, geckos, cameleoni, melci) si plante (palmieri, Vacoas, Pandamus, ferigi, orhidee) endemice. Ne-am bucurat sa aflam ca jumatate din banii platiti pe biletul de intrare sunt utilizati pentru a ajuta la conservarea atolului Aldabra – unul dintre cei mari mari atoli de coral ai lumii, cu o mare laguna in care traiesc rechini tigru, pisici de mare si crabi de nuca de cocos. Viata pe insula Praslin a continuat sa fie linistita si am incercat pe cat posibil sa adoptam acest ritm tihnit al localnicilor, care se indeletniceau fie cu pescuitul, vanzarea de fructe tropicale, proaspat culese, ori diverse servicii turistice. Ca in orice comunitate inchegata, seara vine peste localnici cu povesti vesele si ritmuri de reggae, in miresme de curry si parfum dulce.

Am cutreierat si aici plajele (Anse Lazio, Anse Georgette, Anse Volbert – Cote D’Or), una mai frumoasa decat cealalta si ne-am plimbat de la una la alta cu cel mai la indemana mijloc de transport al insulei – autobuzul, care se misca neasteptat de repede, atat de repede, incat el singur este o aventura in sine.

Despre Seychelles nu sunt prea multe de spus, dar cu siguranta, sunt multe de trait si vazut; am venit pe insule cu un singur gand: sa ma contopesc cu natura si sa ma bucur de frumusetea ei, sa respir aerul sarat al oceanului si sa-mi las gandurile sa curga in apele sale argintii, sa-i ascult pe localnici cu cata mandrie povestesc despre coltul lor de Rai si sa invat de la testoase sa fac lucrurile agale pentru ca timpul nu curge nici mai repede si nici mai incet decat ar trebui sa o faca, iar somnul odihnitor din fiecare noapte a venit ca o binecuvantata confirmare ca toate cele de mai sus au dat roade. Acum ori de cate ori inchid ochii, mintea ma poarta inapoi pe aceste meleaguri, unde se aud doar tipetele ascutite ale liliecilor, ciripitul galagios al pasarilor si valurile oceanului, care se sparg cu putere la mal, calatoresc cu gandul si astfel evadez din cotidian, un exercitiu meditativ pe care-l putem face cu totii ori de cate ori ne simtim ingraditi, plictisiti sau atunci cand suntem in cautarea echilibrului interior. Sa continuam sa visam si sa speram!

Bine de stiut:

• Preturile sunt cam peste tot afisate in moneda nationala – SCR (Seychellois Rupee), dar in unele locuri se accepta si plata in Euro, exceptand magazine, piete, transport in comun si unele restaurante/baruri. Cel mai convenabil este sa schimbi valuta in moneda nationala la orice punct Cash Plus de pe insula.
• Biletele pentru vapoarele care fac conexiunea intre insule pot fi achizitionate pe loc din portul fiecarei insule, dar, in schimb, pentru a transporta bagajele mai voluminoase a fost necesara o rezervare in prealabil a unui taxi, intrucat atat autobuzul cat si unii taximetristi uneori nu au spatiul necesar pentru transportarea bagajelor de cala.
• Desi Seychelles este in general o destinatie costisitoare, ofera o varietate de restaurante si takeaway pentru toate buzunarele, pestele (rabbit fish, parrot fish, mullet, ballan wrasse, red snapper) cumparat de la localnici este extrem de ieftin, iar fructele tropicale (banane, mango, ananas, pepene verde si galben, papaya, star fruit, jack fruit) pot constitui un mic dejun delicious, mai ales daca alegi sa stai la self-catering. Restaurante/takeaway in La Digue: Takamaka Caffe (super salata de caracatita), Mi Mums takeaway (super curry), Gala takeaway, Bor Lanmer takeaway, Pizzeria Gregoire’s, The Fish Trap, sau pentru ceva mai sofisticat: Le Repaire Italian Restaurant sau Chateau St Cloud; Restaurante/takeaway in Praslin: Coco Rouge, Les Lauriers Buffet, Village du Pecheur, Coco de Mer Resort (excelent curry de caracatita) Ristorante/Gelateria Da Luca (super pizza si inghetata de cocos).
• In afara de peste si fructe, care se gasesc din abundenta, pe insule, se mai mananca crab si caracatita gatite, fie pe gril cu un sos pe baza de unt, fie sub forma de curry; carnea de liliac este o delicatesa locala si se consuma fie inabusita, cu legume, fie, din nou, sub forma de curry. Cele mai intalnite deserturi sunt: papaya in sos de caramel, tarte de banane sau cocos, ori serbet de cocos.
• Pt acasa se pot achizitiona desigur delicioase gemuri de banana, papaya, star fruit, fructul pasiunii sau ananas; Romul local Takamaka sau unicul lichior de cocos – Coco D’amour, al carui sticla are vestita forma de fese a nucii Coco de Mer; ceai de vanilie si mirodenii, direct de pe plantatie, diverse produse cosmetice pe baza de nuca de cocos, sau pt. 200 de euro se poate achiziona chiar minunata Coco de Mer, care trebuie sa fie insotita musai de licenta pentru a calatori peste hotare.
• Cea mai uzuala companie pentru inchirierea unei masini este Maki car rentals, in timp ce pt a vizita insulele Felicite, Coco si Curieuse cea mai indicata agentie este Mason’s travel.
• Cele mai bune locuri pentru snorkeling sunt: Anse Severe si Anse Marron sau Coco Island (La Digue), si Anse Lazio (Praslin)
• Pentru a vizita doua dintre cele mai frumoase plaje (Anse Georgette si Anse Petit Kerlan), de pe insula Praslin, e nevoie de rezervare in prealabil si obtinerea permisiunii resortului Constance Lemuria, intrucat accesul se face traversand proprietatea acestuia.